Unicredit-Țiriac, o bancă dusă cu capul

Oricât de mult m-am certat eu cu ING, trebuie să recunosc sincer ca Unicredit-Țiriacul la care am fugit cu creditul e un picuț dus cu capul.

Pe lângă faptul că emiterea unui card și trimiterea la o filială anume este o adevărată provocare pentru ei, nerezolvată încă, zilele astea s-au gândit să mai facă o poznă.

Povestea începe așa. Fusei în Bulgaria și cum n-aveam ce face, am plătit camera cu cardul. Buuun. Până când tanti de la recepție, o tanti ce părea proaspăt reprofilată de pe altă meserie pe ce a apucat și ea, scoate cardul din POS, se pune cu el la calculator și începe să scrie, după care îl întoarce pe fața cealaltă și mai scrie ceva. Beculețele se aprind. Asta nu e normal. Dau un telefon acasă să golească soția contul pana nu-l golesc… ei. După care, mă prezint voios la Unicredit să-mi scot alt card. Ăla pe care îl aștept de trei săptămâni poimâine.

Și cum aștept eu așa, îmi vine un aviz poștal, de la unii TotalPost, că nu m-au găsit acasă și să mă duc eu la ei, într-un colț de APACA. Bine bine, dar ce dracu’ poate să fie? Pun mâna pe telefon. Un plic de la Unicredit. Ete draci. Or fi trimis un alt PIN pentru noul card. Hai să dăm o fugă să-l luam. Sar călare pe bidiviu și-i dau bice. Ajung, dau avizul, dau buletinul și primesc plicul. Numai că nu arăta a plic de PIN. Dezorientat, jupoi fițuica.

”Stimate măi ăsta. Vezi că te mutăm de la agenția Perla la agenția Dorobanți. Ca să te servim pe tine mai prompt. Nu te costă nimic, nu tre’ să faci nimic. Da’ îți zicem și ție așa, să știi. Cu stimă bla bla…”. Nici un card, nici un PIN, nici o informație confidențială.

Păi bine fraților, pentru atâta lucru puneți oamenii pe drumuri? Pe bune? Ați auzit de, ăăă… telefon, SMS, email, poștă normală, online banking, porumbei călători, semnale cu fum, spiritism ș.a.m.d?

Pe bune, nu e greu. Se numește logică.

Tags: , , , ,

2 Responses to Unicredit-Țiriac, o bancă dusă cu capul

  1. Albert Budica says:

    Octavian, nu te stresa, sa vezi ce face Bancpost… ma trezesc intr-o zi cu un telefon de la “bancherul meu”, cand eram la masa, la restaurant, evident cu o delegatie, pe la ora 22, cu intrebarea: Stimate client, ne-ai adus factura pentru sumele alea incasate, ca avem un control si nu stim ce sa le spunem? Le raspund eu: Da, dragilor, le-am adus zilele trecute si le-ati bagat in sertarul ala gri, pe primul raft. Ma suna in 5 min si imi confirma: Le-am gasit, va multumim! 🙂 Dupa cateva luni, dupa ce tot asteptam o suma sa-mi intre in cont, merg la ei si ii intreb ce se intampla, fiindca clientul mi-a confirmat deja plata. Pai vroiau sa trimita a doua zi banii inapoi, dupa doua saptamani de asteptare, cu banii mei in contul bancii, fiindca nu aveau toate datele pe OP… dar la 22 noaptea, cand aveati voi control, mai dragilor, cum s-a gasit telefonul meu mobil? Iata un posibil motiv pentru care firma mea inca nu lucreaza pentru vreo banca!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.