The Hobbit și HFR – impresii la rece

Am avut ocazia să văd luni The Hobbit în HFR în una din sălile VIP de la Cinema City din AFI. M-am abținut de la comentarii pentru că am vrut câteva zile de gândire pe subiectul cu pricina.

the_hobbit_movie-HD

Tehnologia HFR, în esență presupune un număr mai mare de cadre pentru fiecare ochi ceea ce, în teorie, se traduce printr-o imagine mai fluidă și detalii mai multe. Televizoarele moderne fac asta de ceva vreme, dar cu interpolare de cadre, nu cu framerate nativ. În cazul plasmelor Panasonic, cu care am experiență la prima mână, rezultatul este chiar plăcut. Dispare aproape de tot senzația de flicker pe care puteai s-o mai ai la 50 Hz. Iar The Hobbit se vrea deschizătorul de drumuri în ceea privește tehnologia HFR, așa cum Avatar a fost exponentul revoluției 3D.

Și aici este punctul unde teoria se desprinde de practică. Bănuiala mea este că The Hobbit a primit o finanțare masivă din partea grupului care încearcă să împingă tehnologia pe piață. Ca urmare, tehnica de filmare folosită în trilogia Stăpânul inelelor a fost modificată pentru a pune în valoare obiectul finanțării. Spre deosebire de cele trei filme, camera s-a mișcat foarte mult, foarte brusc iar unghiurile de filmare abordate au fost cel puțin excentrice. De nenumărate ori traversarea unui pod era filmată nu din lateral, cum e uzanța cinematografică, ci de sus, un unghi de vederea absolut nenatural pentru spectator. Filmul a fost plin de extravaganțe din astea.

Cu toate că în scenele cu mișcare lentă sau moderată (mult prea puține din păcate) imaginea era într-adevăr mai cursivă, în scenele cu mișcare rapidă, combinația de HFR și tehnica de filmare forțată a reușit să-mi violenteze grav de tot ochii. În majoritate momentelor am simțit distinct că mă dor ochii și am depus eforturi susținute de a urmări acțiunea de pe ecran. Dacă aș avea de ales între HFR și 3D clasic, l-aș alege pe cel clasic oricând. Gândul că HFR îmi va fi băgat pe gât pe viitor cu forța mă sperie în așa hal că nu-mi vine să mai merg la cinematograf. Și eu sunt un individ cu mare toleranță la privit display-uri de toate felurile. Suport fără probleme tehnologia 3D Nvidia sau cea de pe plasmele Panasonict, shutter active și deci teoretic mai obositoare pentru ochi. Știu oameni cu privire mult mai sensibilă decât mine care cred că n-ar putea s-o tolereze deloc.

HFR mi se pare o tehnică artificială și vulgară, cel puțin în implementarea lui The Hobbit. Poate că mai încolo, când se mai maturizează și se adaptează tehnicile de filmare, o să fie tolerabilă și digerabilă. Acum combinația HFR + The Hobbit mi se pare un fail mizerabil. Și nu mă refer la scenariul și actoria implicate în film. Aș avea foarte multe de criticat și acolo, dar știu că am niște pretenții aparte față de spectatorul tipic, așa că mă abțin…

Așa că, în concluzie, dacă te duci la The Hobbit fă-o pe riscul tău. Eu nu m-aș mai duce dar cu siguranță o să-l revăd pe BluRay ca să compar cele două experiențe. Numai să nu-i apuce naiba să pună HFR și pe BluRay…

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.