Archive for Friday 28/02/2014

Viața fără jocuri de FaceBook

Friday 28/02/2014

Văd o temă recurentă pe FaceBook: oameni nemulțumiți de invitațiile și notificările din diverse jocuri. ”Nu-mi mai trimiteți că vă dau unfriend!” e forma cea mai vehementă a exasperării. Așa că, pentru cei care nu s-au prins încă, m-am gândit că sunt necesare două clarificări.

Invitații propriu-zis se trimit de obicei doar odată, când nefericitul jucător intră în lumea celor fără de scăpare și dă un next aiurea fără să citească ce e cu lista aia de prieteni care i se prezintă. Cu un pic de atenție ar putea fi evitată și asta dar, na, sunt oameni care își introduc datele cardului bancar pe orice pagină de web le solicită asta. Ce pretenții să ai de la ei…

În rest, odată intrat în sistem, devii victima unui sistem automat de spam care este gândit intenționat să atragă atenția cât mai multor oameni. X-ulescu a descoperit o alună. Y-eceasca a născut un pui de balaur cu . Z-ulescu și-a apărat cu succes castelul. De cele mai multe ori, oamenii de la care îți vin notificări nu au (aproape) nici o vină. Ei sunt prea preocupați să se joace, n-au timp să te spameze pe tine. O face jocul automat.

Asta nu înseamnă că trebuie să tolerezi notificările în cauză. De fapt, nu trebuie să tolerezi notificările nici unei aplicații de FB. Cu prima ocazie când îți apare în listă, când faci hover peste ea, îți va apare un mic X în partea dreaptă. După un clic pe x, FB te va întreba ce vrei să blochezi: acea notificare sau toate notificările de la aplicația respectivă. Dacă alegi să blochezi toate notificările de la o aplicație îți vei curăța Timeline-ul pe viitor de toate notificările ei, oricât de mulți prieteni s-ar juca respectivul joc. Zece jocuri mai târziu, se va instala o liniște totală, întreruptă sporadic, la câteva luni, de noua modă a vremii. Încă un clic și o rezolvi și pe aia.

Turn off notiffications

Măcar vei putea avea satisfacția că ești ultimul om sănătos la cap de pe suprafața Pământului…

Când nu vrei să atragi atenția…

Tuesday 18/02/2014

Ieri seară, la coadă la farmacie, am asistat la unul dintre cele mai amuzante momente din viața mea. Un fel de moment Looney Tunes de proporții epice.

De fiecare dată când intri într-o încăpere, instinctiv studiezi celelalte persoane de acolo. Cine sunt, ce  vor, ce grad de risc potențial prezintă pentru tine. Cu alte cuvinte, observi.

Ca de exemplu, îl observi pe domnul care se foiește nervos la coadă și, din curiozitate, îl ții în colțul ochiului să-l vezi ce face. Iar domnul ajunge la casă și cere, cu o voce cât se poate de șoptită și cu o mimică exagerată care să compenseze lipsa de volum:

– Tampoane.
Farmacista, pe un ton absolut normal, răspunde cu voce normală.
– De zi sau de noapte?
Domnul, exasperat, dă ochii peste cap, disperat de durere.
– Nu știu, de noapte (era seară), șuieră la limita de jos a audibilului.
– Avem Always, zice farmacista pe același ton neschimbat. Între timp toți clienții erau cu urechile pâlnie la dialog.
– Șșșșș, geme domnul exasperat.
– Dar ce vă rușinați așa, spune farmacista surprinsă. E ceva absolut normal.
– O fi, dar nu să le cumpăr eu, scâncește domnul care deja schimba toate culorile curcubeului.

Între timp toată audiența râdea pe înfundate, cu lacrimi, de rușinea domnului în suferință.

Dacă ar fi cerut tampoanele fără nici un fel de problemă, mai mult ca sigur că nimănui nu i-ar fi păsat. Dar în încercarea lui de a se ascunde, a reușit inevitabil să atragă atenția și amuzamentul tuturor.

Așa că domnilor, aveți grijă cum cumpărați tampoane data viitoare.

Vine o vreme…

Wednesday 05/02/2014

Vine o vreme în cariera fiecărui om când este nevoie de o schimbare, când pentru a crește este nevoie să pleci de acasă, din locul în care te simțeai comod. Pentru ultimii cinci ani, ASUS a fost familia mea. Am crescut alături de companie, am fost implicat în nenumărate proiecte frumoase. Am participat la transformarea unei industrii și am cunoscut oameni inteligenți și curajoși. Sunt recunoscător tuturor celor cu care am interacționat direct sau indirect. Dincolo de companii, oamenii sunt cei care sfințesc locul, prin pasiunea și dăruirea lor.

Pentru mine momentul acestei schimbări este 7 februarie 2014, ultima mea zi în cadrul biroului ASUS România. Le mulțumesc colegilor pentru anii de colaborare. În ciuda firii mele colerice, uneori percepută ca arogantă, am învățat ceva de la fiecare din ei și le sunt recunoscător pentru asta. Atât compania cât mai ales ei, vor rămâne în sufletul meu. Incredibilul există în ei.

 

ASUS

 

Eu voi continua pe drumul meu. Rămân în industria IT dar am acceptat o provocare ce schimbă multe din obiceiurile curente. Urmează o perioadă frumoasă 🙂

Vă mulțumesc tuturor pentru cei cinci ani.