Archive for the ‘Pentru ochi’ Category

Data viitoare când ești în Vamă…

Thursday 16/05/2013

…adu-ți aminte că nu ești la Bunring Man. Te-ai dus doar să mănânci, să te îmbeți și să te…

DREAM – Art & Culture of Burning Man from Spark Pictures on Vimeo.

Suntem mici

Wednesday 08/05/2013

Trăim puţin, suferim de o miopie incredibilă, suntem bolnavi de grandomanie şi ne pierdem viaţa cu probleme neimportante.

Dar suntem frumoşi, avem norocul incredibil de a fi aici şi de a ne bucura de viaţă.

Wolfs Law – The Joy Formidable from pd3 on Vimeo.

Se apropie

Thursday 28/03/2013

În curând vom avea și primul trailer. Premiera este pe 1 noiembrie 2013. Îl aștept, cu frică ce e drept.

Capture

O pungă aruncată aiurea n-a făcut rău nimănui…

Friday 15/03/2013

Da, este o imagine urâtă. Dar din păcate adevărată…

punga

Cu susul în jos

Sunday 03/03/2013

Îmi plac foarte mult filmele care provoacă imaginația, care sfidează convenționalul. Unele o fac în mod forțat, altele o fac frumos, împletind o idee interesantă într-o poveste complexă, iar atunci când se combină și cu o grafică superbă, cu efecte speciale spectaculoase, rezultă o adevărată operă de artă.

Atunci când logica holywoodiană tipică este întreruptă de o infuzie de originalitate europeană, rezultă lucruri impresionante. Undeva în universul nostru există două lumi paralele, plutind una deasupra celeilalte. Fiecare din ele are propria ei gravitație, fiecare din ele este imună la gravitația celeilalte. Ambele sunt locuite de oameni dar separate de bariera gravitației. Cele două lumi nu se pot amesteca. Dar atunci când ai motivația necesară, totul este posibil.

Upside+Down+Film+Poster+Design[1]

Nu divulg nimic din povestea filmului Upside Down. Posterul dă un indiciu destul de bun referitor la intriga lui. Filmul nu este deosebit de profund sau lipsit de scăpări logice. Dar dacă ești dispus și capabil să lași convenționalul la o parte, vei descoperi o poveste spectaculoasă și mai ales caldă. O călătorie între două lumi, văzută dintr-o perspectivă absolut originală. Din punctul meu de vedere este un film mai frumos și mai original decât Inception, în ciuda faptului că pe IMDB are o notă mai mică.

Îți recomand să investești cele 90 de minute pe care ți le cere. În mod ironic, filmul nu a fost lansat încă în SUA. Se va lansa de-abia pe 15 martie. Un argument suficient pentru a dovedi încă o dată originalitatea lui.

În general, nu mă interesează Oscarurile…

Sunday 24/02/2013

Recunosc, am o fire destul de antisocială. Nu-mi place drumul bătătorit, în principal pentru că e înghesuială și pentru că acolo unde e îmbulzeală densitatea de prostie crește exponențial.

Așa că nu prea mă interesează Oscarurile. Nu numai că atrag gloata specifică oricărui fenomen de masă, dar sunt guvernate, asemeni vieții, de politică și modă. Valoare e secundară, dacă ajunge măcar pe poziția asta.

Studiu de caz – Alfred Hitchcock. Un vizionar în lumea cinematografiei, un om care a împins limitele posibilului și care a folosit pelicula cinematografică asemeni unui bisturiu pentru a ghida publicul către trăirile dorite de el. Lista lui de filme geniale este cel puțin impresionantă.

Încă de la primele creații și-a folosit talentul de a construi suspansul cadru cu cadru, până la deznodăminte de-a dreptul incredibile.

Alfred Hitchcock Aims

Cu toate astea, deși nominalizat la Oscar, nu l-a primit niciodată pentru unul din filmele sale. Politica Oscarurilor a fost mereu mai importantă decât valoarea producțiilor lui. De-abia în 1979 (cu numai un an înainte de a muri) a primit un premiu pentru întreaga carieră.

Și de asta consider că Oscarurile sunt lipsite de valoare reală. Nu e prima dată când filme bune au fost ignorate în fața unor producții populare. Așa că de ce să mă uit la Oscaruri pentru judecăți de valoare?

Cel mai lung post pe care o sa-l public vreodată

Thursday 31/01/2013

Dacă alegi să îl parcurgi cu adevărat, postul ăsta îți va lua peste 13 ore să îl termini. Te va purta de la începuturile timpurilor până în ziua de astăzi. Vei descoperi lucruri uitate. Vei descoperi cine, unde și de ce ești, și marea călătorie care te-a adus aici. Vei întâlni un zeu cu voce blândă, împărtășindu-ți cea mai frumoasă poveste spusă vreodată. O poveste împărtășită cu pasiune infinită pentru cei care vor să descopere secretele universului.

 

Carl Sagan’s Cosmos

Part 1 – The Shores of the Cosmic Ocean

Part 2 – One Voice in the Cosmic Fugue

Part 3 – Harmony of the Worlds

Part 4 – Heaven and Hell

Part 5 – Blues For a Red Planet

Part 6 – Traveller’s Tales

Part 7 – The Backbone of Night

Part 8 – Travels in space and time

Part 9 – The Lives of the Stars

Part 10 – The Edge of Forever

Part 11 – The Persistence of Memory

Part 12 – Encyclopaedia Galactica

Part 13 – Who Speaks For Earth

 

Ceva îmi spune că de-acum vei privi stelele cu alți ochi. Mulțumesc, Carl Sagan.

Ce au femeile în minte?

Sunday 20/01/2013

Circulă pe net o caricatură clasică – ce au bărbații în cap. Ei bine, a venit vremea să aflăm și ce anume au femeile în minte.

Bine, măcar ce are Dita Von Teese 🙂

4 ani de evoluție

Thursday 10/01/2013

În doar 4 ani, tehnologia a progresat fantastic. Jocul din care este exemplificarea, Dear Esther, este bazat pe engine de Half Life 2, care nu este cel mai modern engine. Și totuși, evoluția este pur și simplu impresionantă. Oare unde o să fim peste încă patru ani?

5 filme pentru Crăciun

Sunday 23/12/2012

Unul din ritualurile mele de Crăciun (da, e pe 25 decembrie dar nu e sărbătoarea aia creștină) este să văd anumite filme care nu au sens decât atunci. Lista și motivele în cele ce urmează.

 

The Nightmare Before Christmas

Halloween nu-mi spune personal nimic. Dar îmi este foarte drag, datorită lui Jack Skellington. Unul dintre cele mai umane personaje ficționale, regele orașului Halloween tânjește după ceva nou, iar când descoperă Christmastown, viața lui se schimbă. Neînțeles de ai lui își caută însă calea spre fericire. Și datorită perseverenței, o găsește. After all, it’s not about the destination, it’s about the journey. De la imagine la coloana sonoră, The Nightmare Before Christmas este o bijuterie de pus în ramă.

How the Grinch Stole Christmas

„Într-un fulg de zăpadă precum cel de pe mâneca ta s-a întâmplat o poveste pe care trebuie s-o vezi ca s-o crezi” zice Sir Anthony Hopkins. O simplă privire asupra notei filmului de pe IMDB arată foarte clar un lucru: lumea e plină de idioți. Grinch, creatura diferită și urâtă din vârful muntelui Fărâmiță urăște crăciunul, pentru că e comercial și lipsit de sens. Iar Cindy Lou Who, o fetiță isteață și curajoasă, frământată de cam aceleași întrebări, înfruntă un oraș întreg și le dă o lecție colectivă. Ce face filmul ăsta să strălucească este însă Jim Carrey. Dezbrăcat de pielea umană și trecut în costumul lui Grich, Jim dezlănțuie tot arsenalul lui de gesturi teatrale dar mai ales un umor extrem de fin. Uneori poate prea fin, lucru care explică nota mică de pe IMDB.

Edward Scissorhands

Un rol făcut pentru Johnny Depp. Un ciudat, închis într-un conac vechi, cu foarfeci în loc de mâini, devine întâi o modă apoi obiectul răutății și urii care zace în oameni banali care locuiesc într-un oraș artificial și plictisitor. Alungat dintre oameni înapoi în conacul lui din vârful dealului, el face în fiecare an un cadou secret ființei dragi lui. Sculpturile lui de gheață aduc zăpada de Crăciun în orașul care altfel n-o cunoscuse niciodată.

Die Hard 2

Oamenii dorm în pijamale cu Super Man, Super Man doarme în pijama cu Chuck Noris, iar Chuck Noris doarme în pijama cu Bruce Willis. Dacă nu vrei să te pui cu cineva de Crăciun, ăla e John McClane. Nu numai că te face strecurătoare – e singurul om care poate să tragă 200 de gloanțe dintr-un încărcător de pistol – dar după aia te ia și la mișto de-ți vine să mori încă o dată, de rușine. Până și Moș Crăciun s-a gândit serios să renunțe la ”Merry Christmas” în favoarea lui ”Yippie-Kai-Yay, Motherfucker!”

It’s a Wonderful Life

Probabil unul din filmele care i-au exasperat pe unii hipsteri până acum, dar un film clasic devenit parte a conștiinței umane, construit în jurul unei povești cu tâlc. Suntem cu toții fire într-o țesătură a umanității. Rupe unul din fire și toată țesătura se poate destrăma. It’s a Wonderful Life este, poate, unul din primele filme care pune problema unui paradox temporal, cu toate că o face prin prismă creștină. George Bailey este un om care și-a sacrificat viața, încetul cu încetul, în serviciul comunității în care trăiește. Iar când în ajunul Crăciunului este cu adevărat prins la ananghie, cuprins de disperare, își pune problema dacă mai bine n-ar fi existat deloc. Pentru mine filmul are și o altă semnificație. James Stewart, actorul principal a semănat izbitor de mult cu bunicul meu. Dar și mai mult, personajul George Bailey seamănă izbitor cu omul care a fost bunicul, cinstit mai presus de toate, iubitor cu familia, fata și nepoții lui, generos cu oamenii din jurul lui. Spre deosebire de George Bailey însă, n-a avut parte de o soție iubitoare ci mai degrabă de un iad personal pe care nu l-am aflat la moartea lui.

Toate filmele astea, pe lângă Home Alone 1 și 2 de care televiziunile nu ne lasă să uităm, îmi aduc aminte e valori umane universal valabile și de semnificația sărbătorilor de iarnă.