Știm cu toții ce e spam-ul. Nu mai dau definiții.
Când îl primești pe mail, dacă ai noroc e direcționat direct în junk. Dacă n-ai, îl direcționezi tu. Dacă vine prin poștă, îl arunci la gunoi. Dar mai există un tip de spam interesant.
Ieri dimineață a trebuit să sar în mașină pentru niște curse inopinate. Am demarat în trombă, supărat pe cauciucurile de iarnă. Pe la 1 km distanță am sesizat că aveam ceva sub ștergător. Am tras pe dreapta ca să scot flyerul de acolo. Spre surpriza mea însă, era imposibil de mișcat din loc.
Vezi tu, Gogu Vasilică, mare patron de vulcanizare și magazin de piese auto, rafinat cunoscător al tehnicilor de marketing și desăvârșit producător de materiale de print vrea să ajungă celebru. Așa că face un mirobolant flyer. Pe hârtie lucioasă, nu altfel, să se asorteze cu costulul lui Armani. Și mândru de creația lui trimite hoardele de angajați loiali să împrăștie Evanghelia după Filtrul De Aer. Așa ajunge o bucată de hârtie albastră, lucioasă, sub ștergătorul mașinii mele, fix înaintea unei nopți reci în care condensul se așează pe mașină. Condens care se îmbibă în Evanghelia sus menționată ce până dimineață se lipește de parbriz de parcă ar fi pus cineva prenadez.
Recunosc sincer, am citit flyer-ul și l-am cautat la adresă. Aveam intenția fermă de a pune dobitocul sau unul din angajații lui să-mi curețe parbrizul. Din nefericire pentru mine amicul și aghiotanții lui se relaxau acasă, satisfăcuți probabil de aventura lor nocturnă. Până la urmă a trebuit să mă chinui eu să-l curăț din parbriz.
Așa că stimați spameri de toate formele, care cel mai probabil nu citiți acest blog, vă rog din suflet să mă ocoliți. Pentru că dacă nu o faceți, s-ar putea să înghițiți materialele cu care mă sufocați, moment în care s-ar putea să-mi doresc cu ardoare să folosiți cerneluri pe bază de cât mai mult plumb.
Dacă aș fi naiv, mi-aș dori ca primăria să amendeze sănătos toți lipitorii de postere, afișe și alte materiale publicitare. Dar știu cum merg lucrurile în România…
