Idilă cu ING – roman foileton

Cândva în vremuri imemoriale, eram băiet tânăr și fără griji. Adică eram mai darnic cu banii și comisioanele mi se păreau mai puțin importante decât lipsa de bătăi de cap. Așa se face că în 2007, puțin înainte să se nască Dani, am semnat un contract de asigurare de viață/pensie privată cu ING, contract de care eram extrem de mândru până zilele trecute. Până am mai citit o dată ce am semnat. Și mi-am pus niște întrebări.

Care este scopul unei asigurări de viață? Păi simplu – dacă dai colțu’ să nu rămână copii pe stradă. Buuun. Dar dacă, să zicem, contractezi o boală infecțioasă și mori? Nu de alta, dar e relativ ușor. Ghinion, riscul ăsta nu e asigurat. Dar dacă ai ghinionul să mori după ce ai băut un păhărel? Îți cade un ghiveci în cap, de exemplu. Păi stai să vezi, e o clauză că dacă ai murit din cauze din astea, nixit despăgubire. Că dacă nu erai un porc bețiv, vedeai ghiveciul venind și auzeai unda de șoc provocată de aerul împins în lateral. Nu că s-ar strădui asiguratorul să nu te despăgubească cu orice scuză posibilă dacă e cazul… Bun, deci alegerea cu asigurarea de viață a fost proastă. Există variante pe piață mai complete, mai oneste și mai puțin ambigue.

Dar lasă, că am făcut o alegere bună pe partea ailaltă. Tipa care mi-a făcut polița mi-a arătat un scadențar conform căruia, dacă am fost băiat finuț și n-am murit, la sfârșitul lunii banii (vasta majoritate) se varsă în fondul de pensii private. Oau, super afacere! Și cum ING știe să-mi investească banii și are un plan foarte precaut de investiții în titluri de stat garantate, sigur banii mei se înmulțesc. Nu?

Păi nu prea, că dacă te uiți în contul de asigurări, vezi cu surprindere că valoarea de răscumpărare a pensiei tale este undeva la 57% din tot ce ai cotizat 4 ani de zile. Păi cum așa, că aveați o eficiență garantată a investițiilor, un randament anual garantat. Am văzut cu ochii mei că în 4 ani de zile banii mei se înmulțesc și trec peste marea de comisioane și taxe. Da, dar stai așa, că e criză. Așa, și? RANDAMENT GARANTAT! Da, dar comisioane, socoteli, valoarea unei unități de investiții, bla bla.

Măi stimați ING-iști, hai să vă explic o chestie. Când ați venit la mine să vă dau banii pe mână, voi, profesioniștii în ale piețelor de investiții, mi-ați zis că vă descurcați infinit mai bine ca mine. Adicătelea că în loc să țin banii la ciorap, salteluță sau cont bancar ING (că în ultima vreme nu prea e nici o diferență…) mai bine vii dau vouă să aveți grijă de ei. Faceți voi un voodoo și îi puneți să facă sex între ei. Bun. Atunci cum pasca măsii după patru ani de zile în loc să am mai mulți bani decât dacă aș fi ales variantele precedente, eu am mai puțini? Că dacă mă descurc mai bine decât voi pur și simplu punând banii deoparte, nu investindu-i, atunci înseamnă că sunt mai bun decât voi. Sau voi mai proști decât mine.

Nu de alta, dar mă puneți în situația neplăcută de a filozofa despre paradoxuri. Că dacă eu am fost prost și am semnat contract cu voi, care sunteți mai proști decât mine, înseamnă că sunt mai prost decât eu însumi. Iar gândul ăsta îmi dureri de cap…

Așa că am impresia că voi nu prea mă mai vreți de client în nici un fel. Nici la bancă, nici la asigurări. De fapt stau și mă întreb de ce mai vreți de client pe oricine și mă asasinați cu reclame jignitoare la radio și la TV în care vă bateți cu cărămida în piept cum că vorbiți pe înțelesul adulților.

Mai ales în condițiile în care mi-a șoptit o păsărică ceva despre faptul că într-un an s-ar putea să vă tirați cu totul de pe piață. Poate de asta vă doare la…

Richard Dawkins în România?

Poate că sună prea bine să fie adevărat. Poate că e o prostie și s-a găsit cineva să facă pe Facebook o pagină ca să capete niscai atenție. Sau poate chiar există șansa ca unul din cei mai renumiți biologi și unul din oamenii cu cea mai clară gândire pe care l-am… citit, să ajungă în România, unde să susțină o prelegere. Eu unul mi-aș dori foarte mult să particip la așa ceva.

Câte ceva despre Dawkins poți citi aici.

Dar unul din lucrurile pentru care îl admir cel mai mult este faptul că are curajul să fie ateu și să militeze în mod deschis pentru această cauză, cu argumente raționale și de extrem de mult bun simț, pentru cei dispuși cu adevărat să asculte. Ca în cazul prelegerilor de mai jos, susținute singur, în primul caz, sau împreună cu Sam Harris în cazul celei de-a doua.

Dacă ești doritor să îl auzi în persoană și crezi că s-ar putea întâmpla, poți să începi cu un pas foarte simplu. Și gratuit și fără belele de cap. Trebuie doar un Like pe pagina de Facebook de aici.

Hai să vedem cum se mișcă autoritățile statului – partea a doua

Spuneam aici că postul TV sport.ro a transmis o coridă, în care a documentat pas cu pas schingiuirea și omorârea unui taur în comentariile admirative ale celor doi băgători de seamă din studio. Și mai spuneam că am înregistrat o plângere la CNA pe subiectul ăsta.

Ei bine, vinerea asta, la o lună fără șase zile, autoritățile statului au reacționat prompt și mai ales eficient. Includ mai jos mailul primit de la CNA.

Domnului Octavian Dunăre

 

Stimate domnule Octavian Dunăre,

 

Consiliul Naţional al Audiovizualului a primit sesizarea dumneavoastră, înregistrată la instituţia noastră cu nr. 5494/27.04.2011, referitoare la emisiunea privind coridele spaniole din data de 26.04.2011, transmisă de postul de televiziune Sport.Ro.

C.N.A. a transmis sesizarea dumneavoastră conducerii postului de televiziune Sport.Ro care ne-a comunicat că programul incriminat nu încalcă niciuna din normele legale în vigoare care reglementează conţinutul audiovizual pe teritoriul României. Prin difuzarea emisiunii la ora 22.00, radiodifuzorul a înţeles să respecte şi normele referitoare la protecţia minorilor în cadrul programelor audiovizuale.


Cu consideraţie,

Şef Birou – Ileana Dănălache

Biroul Comunicare şi Relaţii cu Publicul

Întocmit,

Alexandra Diniş – consilier

 

Mă bucur să observ că:

  1. Autoritățile statului, toate, veghează și funcționează atât în spiritul cât și în litera legii.
  2. Același trust care se sufocă de indignare la știrile din prime-time despre masacrarea cailor de la Letea consideră absolut normal să transmită barbaria numită coridă.

Consider că alte comentarii nu își mai au rostul.

 

UPDATE: Și totuși o asemenea atitudine nu mi se pare tolerabilă. Așa că am trimis un răspuns / solicitare la mailul de mai sus.

 

Stimata doamnă Diniș,

Vă mulțumesc pentru răspunsul trimis.

V-aș ruga însă să îmi confirmați încă o dată că, în concordanță cu legislația română în vigoare, atât audiovizuală cât și referitoare la protecția animalelor, un post TV are dreptul legal de a transmite imagini implicând schingiuirea și omorârea unui animal în scopuri de divertisment, chiar și respectând orele de difuzare și marcajele de vârstă recomandată.

În plus, aș dori o poziție oficială a CNA în această cauză, răspunsul trimis de dumneavoastră provenind de la televiziunea în cauză și nu de la CNA, organismul abilitat să supravegheze și să analizeze legalitatea acestei transmisiuni.

Cu stimă,

Octavian Dunare

Televiziunile din România și echidistanța

Indiferent cu ce tabără politică ții, dacă te uiți la televizor, sau prin extensie urmărești trusturile de presă, o să vezi că sunt de două tipuri: care scuipă și care pupă. Treci în tabăra ailaltă și vei constata că situația este în oglindă. Absolut inadmisibil. În țările civilizate nu se întâmplă așa!

Nimic mai greșit. Prin meniul meu de emisiuni ”de la ei” pe care le urmăresc constant se numără The Daily Show with John Stewart și Real Time with Bill Maher. În ambele sunt prezentate periodic – adică minim o dată per show – mostre de ipocrizie marca Fox News. Aflat cumva sub tutela republicanilor (prin metode care îmi sunt absolut necunoscute), postul ăsta de televiziune este o platformă incredibilă de împroșcat cu rahat în democrați, și mai ales în Obama. Numai că nu îl fac cioroi pe față. În rest îi reproșează tot. Că are bască, că n-are bască, că e indecis, că e prea agresiv, că invită rapperi la Casa Albă, că își asumă prea mult credit pentru asasinarea lui Osama fără să recunoască meritele lui Bush (WTF!!!), că n-are certificat de naștere american etc.

Și fiind românaș crescut pe plaiurile mioritice, nu pot să nu-mi aduc aminte de vorbele domnului Vântu, care atrăgea atenția angajaților că nu sunt liberi, ci subordonați intereselor lui personale. Așa că văzând toate astea, cum pot să condamn televiziunile din România că nu sunt echidistante? Ce copilărie ar fi să ai asemenea pretenții…

Mâine plec la Constanța

În interes de serviciu, ce e drept. Dar plec la drum cu niște prieteni de excepție. Atașez o poză mai jos.

Ne vedem la City Park Mall, vineri de la 14:00 și sâmbătă de la 11:00, împreună cu multe alte surprize.

PS: Nu vă spun pe unde o iau și cu ce mașină merg 😛

 

Despre vise împlinite

Acum mulţi ani, când am văzut prima dată Le fabuleux destin d’Amélie Poulain mi-am dorit, poate în secret, să am o fată.

Acum că am două, regăsesc în fiecare din ele dulceața și bunătatea din personajul imaginat de film. Iar coloana sonoră mă însoțește peste tot. Când nu este în mintea și în sufletul meu, este în CD player-ul din mașină.

Nu strică, din când în când, să-ți aduci aminte că ești norocos. Măcar cu lucrurile care contează cu adevărat în viață. 🙂