Întotdeauna se găsește un român

E o regulă generală că vei găsi români pe oriunde. Ca de exemplu la Disneyland unde, intrat la coada de la una din atracții, pe un culoar de o persoană, va gesticula energic la tine să te dai la o parte ca să treacă și cele două mamai cărora le ținea locul, ambele niște creaturi cu conformații anatomice de natură să creeze vise umede canibalilor.

Bine înțeles că nu putea lipsi și Gogul de Dâmbovița, dotat cu telefon Samsung și plod obez. În așteptarea spectacolului de lumini de la ora 11, el sta tolănit comod pe jos, bucurându-se de ultimele liniuțe de baterie, privind toate filmulețele pe care le-a făcut peste zi, comentând și hăhăind cu madama. Iar când începe spectacolul, Gogul de Dâmbovița se ridică în picioare pentru a filma mai bine cu Samsungu’, iar plodul obez se cațără pe gard sprijinindu-se de muntele Gogu pentru a vedea mai bine. Rezultatul e că între el și fi-sa, jumate din castel nu se mai vede deloc.

Dar ai și tu doi copii și nici unul nu mai vede. Ce faci? Îl iei pe ăla mic în cârcă, îl iei pe ălalalt de mână și te duci mai în față să vedeți și voi ceva. Dar nu, Gogul de Dâmbovița e vexat, nu mai poate să filmeze bine cu tilifonu, așa că se apucă să te tragă de ghiozdan, mai mai să te dărâme cu tot cu copil, încercând să-ți bată el ție obrazul într-un amestec de limbi de telenovelă.

Moment în care cedezi psihic și îl bagi în pizda măsii, suculent, în limba lui natală, cu tot cu plodul lui obez și mitocan. Gogu rămâne perplex, căutând ce cuvinte știe el pentru a răspunde.