Revin cu o altă dezbatere pe o temă interesantă pentru mine, plictisitoare pentru alții. Ce mă șochează în cazul ăsta este dobitocenia unuia din cei doi vorbitori. ”Arta” cu care îmbină prostia pură, wishfull thinking-ul, alegerea selectivă a faptelor științifice care îi convin și negarea celor care nu îi convin este pur și simplu epică.
Și încă o dată, mă sperie și mă înfurie că oameni ca ăsta coexistă pe aceeași planetă cu mine. Aș pleca cu prima navă spațială dacă s-ar putea…
În același timp, este cea mai slabă dezbatere a lui Hitchens pe care am văzut-o. Nici un Hitchslap?…