Tu, cel care citești rândurile astea, ai 46 de cromozomi, la fel ca și mine și toți ceilalți oameni. Dacă ești extraterestru, salutare și bine ai venit. Jumate din cromozomii tăi provin de la tatăl tău și cealaltă jumate de la mama ta. Mai toate animalele din lume care folosesc reproducerea sexuată respectă regula asta, indiferent de numărul de cromozomi pe care îl au. Am spus mai toate pentru că sunt unele care nu respectă regula asta.
Ordinul Hymenoptera, cu membrii marcanți precum furnicile, viespile și albinele, are cu totul alte reguli. Masculii au doar jumătate din numărul de cromozomi al femelelor, pe care îl primesc exclusiv de la mamă. În realitate, pur și simplu nu au tată. Ouăle ne fecundate se transformă automat în masculi. Și nu, nu sunt fecundate de sfântul duh. Ouăle fecundate, fără excepție, ajung femele. În termeni științifici, se spune că sunt haplodiploide.
Atunci când o tânără matcă părăsește colonia mamei, se împerechează cu un mascul. O singură dată, păstrând sperma pentru tot restul vieții, din care creează ouă până moare. Și aici intervine partea interesantă. Masculul transmite mai departe 100% din codul său genetic, în timp ce mama doar jumate. Asta înseamnă că toate femelele sterile ce alcătuiesc un mușuroi de furnici, un cuib de viespi sau un stup de albine au o proporție uimitoare de gene în comun: 75%. La mamifere, proporția de gene în comun între frați buni este de 50% (în medie statistică). La fel, un părinte are investite în copilul său fix 50% din genele sale. Cu alte cuvinte, surorile furnici/viespi/albine sunt mai înrudite între ele decât aș putea spera vreodată să fiu înrudit cu proprii mei copii.
Să fie deci o coincidență că ființele haplodiploide preferă să trăiască în colonii în care au grijă unele de altele? A-ți ajuta surata în suferință de lângă tine înseamnă mai mult decât a-ți ajuta copilul sau frații să supraviețuiască.