Cred că am auzit cu toții de celebra statuie a lui Oprescu. Rafinatul intelectual care este domnul doctor s-a gândit că ar fi o idee genială să plaseze într-un loc extrem de public un individ dezbrăcat care ține de… mă rog, levitează o javră. După cum era normal, oamenii cu o fărâmă de simț al ridicolului au deschis gura să-și dea cu părerea.
Ei bine, azi dimineață Radio Guerilla a sunat un stimabil domn cunoscător în ale artei, care să ne explice cum stă problema cu statuia. Am o memorie foarte proastă a numelor și eram concentrat oricum pe condus, așa că nu pot să povestesc ce s-a discutat și nu numele și titulatura stimatului domn.
Prima întrebare a lui Dobrovolschi a fost ”ce l-a apucat pe Oprescu să pună hidoșenia aia?”. La care domnul critic de artă:
-Stimate domn, nu puteți să vorbiți așa de statuia asta! E o operă de artă modernă! E menită să șocheze! TrebuieA explicată mulțimii semnificația ei! Trebuia educat poporul! Nu poate oricine să-și dea cu părerea, așa… Stimatul sculptor a fost un geniu al sculpturii moderne!
Fază la care eu rămân oarecum interzis. Pentru că mintea mea de țărănoi incult nu înțelege 2 lucruri:
1. Ce rahat de artă e aia la care trebuie să-ți vină un individ pe prafuri sau medicație pentru a îți tălmăci semnificația. Chiar așa am ajuns, să numim artă orice idioțenie, doar pentru că se găsește un schizofrenic căruia îi vorbește piesa? A auzit cineva de Hainele noi ale împăratului? Nu de alta, dar eu am văzut grătare care mi-au spus poetic multe despre metafora vieții. Iar cu o bere bună lângă, atingi chiar Nirvana. Nu mă refer aici la valoare statuii, chiar nu mai interesează, ci la concept în sine.
2. Băi domnule critic de artă, când iei o piesă artistică de asemena calibru și o trântești pe treptele unui muzeu, o expui vulgului. Și îți asumi critica fără să comentezi. Dacă e așa de artistică și mirobolantă, nu o expui publicului incult și incapabil să-i aprecieze valoare. O bagi într-o sală de muzeu al artei moderne, unde vinzi bilete cu supozitoare cu glicerină bonus. Așa te asiguri că nu o vede decât cine o pricepe și îi slavezi onoarea. Și te scutești și matale de o sufocare inutilă.
Pe de altă parte, cum puii mei n-ai voie să arăți la televizor un sfârc la ore de maximă audiență, dar ai voie să expui public un cocoșel autentic roman? Adică dacă mă duc la baie și fac o poză la instalația din dotare (artistică, cu Instagram, să mor io!), nu se supără nimeni dacă mi-o pun în geam la mașină, nu?
Hai, totuși, să ne trezim la realitate…
