Nu-i așa că e enervant? Conduci și tu ca omul și hop fosila pe mijlocul drumului, fluturând bastonul la tine.
Te caută p-acasă, îți zici în barbă dacă ești finuț. Dacă ești mai necioplit, lași geamul jos și-l înjuri. Iar dacă ești animal te dai jos și-l iei la bătaie.
Dar totuși, de ce naiba o ia pe acolo? Pentru că nu mai e tânăr ca tine. Demnitatea lui a fost înlocuită de dureri la fiecare mișcare și sincer ăia 10-20 de metri în plus până la trecerea de pietoni îl sperie infinit mai tare decât bara mașinii tale…
Cel mai important lucru când lucrezi pentru un brand, este să-i cunoști valorile. Dar și mai important este să îi cunoști percepția în piață și să simți, la cel mai sincer mod cu putință, particularitățile pieței pe care operezi. Studiu de caz, reclama de mai jos ce rulează, tradusă, pe posturile TV din România.
Reclama mi se pare forțată și neconvingătoare pe multiple planuri. În primul rând Renault Megane este o mașină de clasă medie, cu o ținută de drum medie și cu o etichetă de preț cât mai mică. Adică este o variantă de buget, de compromis pentru cine nu își permite mai mult. Deci în nici un caz nu este un simbol al statutului social după care să tânjești așa cum ai face-o după un Mercedes sau un Porsche. Și în nici un caz nu este experiența automotivă după care să leșini de plăcere. Da, este comodă, da, pleacă de pe loc când o bagi în a întâia și dai drumul la ambreiaj, dar asta fac toate mașinile de pe planeta asta. Și aproape toate celelalte mașini de vânzare la ora asta o fac mai bine, cu fiabilitate mai mare etc.
Reclama în forma ei originală se adresează unui public foarte precis și foarte atipic – francezii. Criteriile după care ei își cumpără o mașină sunt cu totul diferite de cele după care îți cumpără restul europenilor mașini. Reclamele nemțești, de exemplu, nu merg în Franța, iar cele franțuzești sună fals pentru restul Europei. De asta preluarea unei reclame este greșită din principiu, a uneia franțuzești cu atât mai mult. Exemplul cel mai bun mi se par reclamele la Calgon, care mă enervează de îmi vine să sparg televizorul și să-mi arunc mașina de spălat pe geam.
Și rămân din nou cu întrebarea? Cine este clientul Renault în România și în ce fel îl atinge acest brand?
Încep să cred că îmi trebuie un birou decapotabil… Dacă aș ridica ochii și aș vedea așa ceva deasupra capului, dincolo de cozorocul șepcii, lucrul ar fi mult mai plăcut.
Ca să pune lucrurile în perspectivă. Se întâmpla după revoluție. Calculatorul era un COBRA, dar nu unul obișnuit, ci unul home made, asamblat de unchiul meu din tot soiul de piese aproape post-apocaliptice. Tastele, ce e drept, erau fabuloase. Aproape la fel de bune cu cele de pe un PC modern. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar mai bune. Jocurile se încărcau de pe casetă și le recunoșteam cu ”urechea liberă”.
Dar să trecem la starul acestui post:
Ce nu știam eu la ora aceea despre el dar urmam să aflu zeci de jocuri după aia:
Jocul era o adevărată bijuterie a programării în 48k, egalată doar de seria Dizzy (și mai ales de Dizzy 5)
Era singurul joc cu contor de load. Vedeai într-un colț cât mai aveai de așteptat.
În cele ce urmează, patru filmulețe cu gameplay-ul Zynaps care pentru mine a rămas o adevărată legendă.
Iar dacă vrei să îl încerci, fără sunet din păcate, fă click aici.
Se întreba Cristi Manafu aici de ce aceleași lucruri costă mai mult în România decât în alte țări.
Trecând peste discuțiile metafizice legate de volume care da, fiind mai mici implică marje comerciale mai mari pentru a susține agentul economic, și lăsând în urmă și argumentul evident ridicat de unul din comentatorii lui, cum că în preț se includ toți banii spălați care se scurg ca șpăgi prin toată țărișoara asta, mai rămâne un argument și poate cel mai important.
Toate corporațiile își fac profitul adevărat pe piețele emergente. Aici își pot permite să ceară prețuri ridicole pentru produse și servicii pentru care, la aceleași prețuri, ar rămâne fără clienți și ar trage obloanele în alte țări. Studiu de caz mai jos.
Companie: Vodafone Telefon: Samsung Galaxy S II Abonament în Olanda: 19,75 EUR Abonament în România: 19,79 EUR Preț telefon în Olanda: 0 EUR Preț telefon în România: 189 EUR
De jepcari ce sunt. Pentru că dacă merge, orice corporație se întinde cât poate, pe toate planurile. Și pentru că România este o piață lipsită de o cultură a consumatorului, lucru pe care toate corporațiile au grijă să îl ocrotească și să îl cultive.
PS: Aștept cu interes să îmi explice cineva cum că exemplul de mai sus nu e relevant.
Eu știam că maneliștii n-are valoare. Dar nu știam cum să le-o zic pe limba lor. Argumentele de genu’ gramatică nu ține la ei, că are imunitate de când a făcut boala, când era puradei și se juca prin curte cu fiare ruginite. Da’ acu’ am găsit dovada și îi invit să descopere și ei să descopere de ce.
